Pe Strada Polonă, la numărul 19, se află o casă care a ascunde o poveste de viață. Aproape jumătate de secol, vila pe care familia premierului Gheorghe Tătărescu o ridicase în 1935 a stat încuiată în propria poveste, ca seiful care i-a aparțiunt unui ofițer nazist în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, pe care, se spune, nimeni nu a mai reușit să-l deschidă din 1945 și până în prezent. Restaurată și redeschisă publicului sub numele de EkoGroup Vila, casa și-a recăpătat glasul. Istoria Casei Tătărescu, citită cap-coadă, este în fond cronica unui secol de eleganță românească strânsă la o singură adresă.

O casă pentru un oraș care voia să fie Paris

Casa Tătărescu este un monument istoric ridicat în 1935, înscris în Lista Monumentelor cu codul B-II-m-B-19435. Autorizația de construire a fost obținută pe numele Arethiei Tătărescu, soția premierului, iar planurile poartă semnătura arhitecților Alexandru Zaharia și Ion Giurgea, cu Aurel Ioanovici antreprenor. Nu este, în pofida numelui cafenelei care îi animă astăzi curtea, o clădire Art Deco: registrul ei este neoromânesc, cu influențe brâncovenești așezate peste un model mediteranean — coloane sculptate, arcade elegante și o fațadă cu ornamente de început de secol XX.

Bucureștiul anului 1935 își purta cu mândrie supranumele de Mic Paris, iar cartierul din jurul Parcului Ioanid aduna casele unei burghezii care construia ca să se afirme. Acolo, ferită de bulevard, vila familiei Tătărescu și-a păstrat din prima zi un microclimat numai al ei: o grădină de peste 800 de metri pătrați, ziduri de cărămidă și tei care răcoresc aerul în plină vară. Curtea aceasta avea să-i supraviețuiască, peste decenii, chiar stăpânului.

Premierul care a condus România de două ori

Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost una dintre cele mai abile figuri politice ale României dintre războaie. Născut la Craiova și format ca jurist — cu un doctorat în Drept la Paris, în 1912 —, a intrat în Partidul Național Liberal, a devenit deputat din 1919 și a ajuns prim-ministru al României în două rânduri: 1934–1937 și 1939–1940.

A fost liderul „tinerilor liberali", aripa modernizatoare a partidului, și s-a bucurat de sprijinul regelui Carol al II-lea în disputele interne. Guvernarea lui a însemnat investiții în înzestrarea armatei și măsuri economice menite să scoată România din criza mondială. După 1945, într-o țară care își schimba brutal cursul, Tătărescu a revenit în prim-plan ca vicepreședinte de Consiliu și ministru de Externe în guvernul Petru Groza, conducând delegația română la Conferința de Pace de la Paris, în 1946. Era ultimul lui rol de anvergură înainte ca istoria să se întoarcă împotriva lui.

Pianista care l-a adus pe Brâncuși acasă

Dacă vila are un suflet, acela îi aparține Arethiei Tătărescu. Născută pe 16 septembrie 1889 la București și educată în Belgia, la Conservatorul Regal din Bruxelles, a fost pianistă și profesoară de muzică, dar și un veritabil impresar cultural. Ca președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ea este cea care, în 1935, a inițiat comanda ansamblului monumental de la Târgu Jiu și l-a chemat la lucru pe Constantin Brâncuși — sfătuită de Milița Petrașcu, ucenica favorită a lui Constantin Brâncuși și cea care a recomandat-o pe sculptoriță pentru proiect.

Aceeași Milița Petrașcu și-a lăsat semnătura și în casa de pe Polonă. Banca de piatră din curte este ea însăși o sculptură — o piesă cioplită integral, cu basoreliefuri și un cap de leu pe unul dintre suporturi —, iar șemineul din salon este, la rândul lui, o lucrare sculptată, cu motive care trimit la limbajul brâncușian de la Târgu Jiu. Tot ei i se atribuie ușa de alamă dinspre grădină, decorată cu ciulinii regali ai Reginei Maria. În 2026, când se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși, aceste piese transformă curtea unei cafenele într-un capăt discret al rețelei brâncușiene.

Aprilie 1950: casa își pierde stăpânul

Sfârșitul vieții boierești a venit într-o singură dimineață. Pe 20 aprilie 1950, Gheorghe Tătărescu a fost arestat de autoritățile comuniste, iar reședința i-a fost confiscată. În locul familiei premierului s-a mutat Mia Groza, fiica lui Petru Groza, șeful primului guvern comunist — o ironie a istoriei pe care zidurile au înregistrat-o în tăcere.

A urmat o jumătate de secol de anonimat. Casa nu a fost dărâmată, dar nici nu a mai vorbit: prea prezentă ca să dispară, prea incomodă ca să fie pomenită. Mobilierul, tablourile și piesele rare au traversat o epocă în care eleganța interbelică devenise, peste noapte, un cuvânt suspect. Tocmai această tăcere lungă explică de ce redescoperirea ei de astăzi are gustul unei povești de pe care a fost șters praful.

Ce a rămas și ce s-a întors

Renașterea casei se petrece sub numele de EkoGroup Vila, după o restaurare care a căutat mai degrabă adevărul decât efectul. Interioarele găzduiesc astăzi obiecte de artă evaluate la peste două milioane de euro — tablouri și mobilier de epocă —, alături de piese cu biografie proprie: lustrele din patrimoniul Prințului Paul, restaurate bucată cu bucată, biroul ministrului Constantin Argetoianu, datat 1780, și o bibliotecă în care se păstrează o Biblie din 1938. Pe uși și pe pereți se ascunde un întreg bestiar simbolic — Pegasul, păunul, însemnele Țărilor Românești și o clanță în formă de pasăre Phoenix, semnul nimerit pentru o casă care a renăscut. EkoGroup Vila este parte din ecosistemul EkoGroup, care a redat-o publicului.

Cea mai vie pagină se scrie însă afară, în grădină. Acolo funcționează Art Deco Café, cafeneaua de specialitate care a mutat povestea din vitrină în ceașca de porțelan: cafea de la torrefactorul italian Caffè Vergnano 1882, mese la umbra teilor și acces la o curte pe care, cândva, o străbăteau ambasadorii. Poți răsfoi meniul Art Deco Café și te poți așeza chiar pe banca semnată de Milița Petrașcu, aflată în curtea din față a vilei.

Un secol de eleganță, deschis publicului

Rareori istoria unui premier poate fi vizitată stând pe scaun. Istoria Casei Tătărescu este una dintre aceste excepții: un secol de eleganță care nu s-a încheiat, ci doar și-a schimbat oaspeții. Pentru cei care vor și contextul, nu doar atmosfera, un tur ghidat al casei — saloanele, lustrele, biroul Argetoianu și lucrările semnate de Milița Petrașcu — se face în pachetul de 79 de lei, cafeaua de specialitate fiind din partea casei.

Casa Tătărescu se află pe Strada Polonă 19, în Sectorul 1 al Bucureștiului. Programări și detalii despre tur se fac la 0771 303 303 sau pe office@ekogroup.ro; lista completă de cafele se vede oricând în meniul cafenelei, iar viața de zi cu zi a curții se urmărește pe Instagram, TikTok și YouTube. Restul — lumina prin tei, liniștea zidurilor vechi, povestea — se primesc la fața locului.